Apă radioactivă tratată, eliberată de la Fukushima. Unde va ajunge și care sunt riscurile. ”Nu aveam încotro”

de: Ana Anițoiu
22 08. 2023

Apa reziduală radioactivă tratată va fi eliberată de la Fukushima, săptămâna aceasta, la 12 ani de la dezastrul nuclear, în ciuda controverselor pe care le-a iscat până acum acest plan.

Data la care va începe eliberarea apei radioactive

În ciuda controversei din jurul acestui plan, premierul japonez Fumio Kishida a anunțat că eliberarea apei radioactive tratate ar putea începe încă din 24 august, dacă nu vor apărea obstacole.

Eliberarea apelor reziduale, un plan ce a fost elaborat timp de mulți ani, a stârnit atât sprijin, cât și opoziție din partea diferitelor guverne. În timp ce unele țări susțin decizia Japoniei, altele se opun cu vehemență.

Dilema a avut efecte în Asia. Numeroase persoane au cumpărat cantități uriașe de sare și de fructe de mare congelate, din cauza temerilor legate de o potențială contaminare ulterioară a Oceanului Pacific, unde va ajunge apa radioactivă tratată.

Centrala nucleară de la Fukushima s-a confruntat cu daune catastrofale în 2011, când un cutremur și un tsunami au compromis sistemele de alimentare cu energie electrică și pe cele de răcire. Supraîncălzirea ulterioară a miezului reactoarelor a dus la contaminarea apei cu materiale puternic radioactive.

Cum a fost tratată apa radioactivă

De atunci, eforturile s-au concentrat pe pomparea de apă nouă pentru a răci resturile de combustibil din reactoare. Cu toate acestea, scurgerile de apă subterană și de apă de ploaie au introdus ape reziduale radioactive suplimentare ce necesită depozitare și tratare.

Tokyo Electric Power Company (TEPCO), compania de electricitate deținută de stat, a tratat apele reziduale prin filtrarea elementelor nocive și stocarea lor în rezervoare.

Pentru a asigura siguranța și a facilita dezafectarea centralei, apele reziduale vor fi puternic diluate cu apă curată înainte de a fi eliberate. Acestea vor curge printr-un tunel submarin aflat la aproximativ un kilometru de coastă, în Oceanul Pacific.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de supraveghere nucleară al Organizației Națiunilor Unite (ONU), va supraveghea procesul de descărcare și va monitoriza situația pentru o perioadă îndelungată.

Care sunt riscurile

Deși apele uzate radioactive conțin unele elemente periculoase, cele mai multe dintre acestea pot fi eliminate prin diverse procese de tratare, potrivit companiei TEPCO.

Adevărata problemă este că nu există nicio tehnologie disponibilă pentru a elimina un izotop de hidrogen numit tritiu radioactiv, iar autoritățile și experții au păreri împărțite în ceea ce privește riscul pe care acesta l-ar putea reprezenta.

TEPCO, guvernul japonez și AIEA susțin că tritiul se găsește în mod natural în mediul înconjurător, inclusiv în ploaie și în apa de la robinet, astfel încât apele reziduale sunt sigure, mai ales că vor fi eliberate lent, pe parcursul a zeci de ani.

Însă, unii oameni de știință se tem că apele reziduale, chiar și diluate, ar putea dăuna vieții marine, iar poluanții s-ar putea acumula în ecosistemul ce deja este fragil.

Un expert care a ajutat națiunile din insulele din Pacific să analizeze și să evalueze planul de eliberare a apelor reziduale a declarat că acesta este ”nechibzuit și prematur”, potrivit CNN.

Alții susțin că pur și simplu nu au fost făcute încă suficiente studii și că nu există suficiente date referitoare la efectele biologice pe termen lung ale expunerii la tritiu.

Reacțiile globale la acest plan au fost mixte. Statele Unite ale Americii și Taiwanul și-au manifestat sprijinul, în timp ce China, insulele din Pacific și unii lideri sud-coreeni și-au exprimat opoziția din cauza preocupărilor legate de ramificațiile regionale și internaționale.

Comunitățile de pescari din Japonia și Coreea de Sud sunt deosebit de îngrijorate de impactul eliberării. În Fukushima, valoarea industriei pescuitului a scăzut semnificativ de la dezastrul din 2011, iar efectele negative ale deversării apelor reziduale ar putea amenința și mai mult mijloacele de trai ale acestor comunități.